UE ar putea relua importurile de carne de pasăre și miere din Brazilia

Uniunea Europeană ar putea relua importurile de carne de pasăre și miere din Brazilia după concluziile favorabile ale unui audit al Comisiei Europene, publicate la sfârșitul lunii septembrie. Auditul, desfășurat în perioada 24 august–4 septembrie, a constatat că sistemul brazilian de control al utilizării antimicrobienelor oferă garanțiile necesare pentru respectarea cerințelor europene.

Concluziile verificărilor deschid calea pentru reincluderea Braziliei pe lista țărilor autorizate să exporte aceste produse în blocul comunitar. Propunerea de modificare a listei trebuie însă aprobată de statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (SCoPAFF) și apoi adoptată formal de Comisie.

Exporturile de carne de pasăre și miere din Brazilia au fost suspendate începând cu 3 septembrie, când au intrat în vigoare noile cerințe europene privind antimicrobienele.

 

România și Polonia declară că nu mai pot crește tranzitul cerealelor ucrainene

România și Polonia declară că nu pot face mai mult pentru fluidizarea exporturilor ucrainene de cereale, în condițiile în care blocada din Marea Neagră continuă, relatează Politico. „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a declarat ministrul român al agriculturii, Tánczos Barna, în contextul în care volumul de cereale ucrainene, combinat cu nivelul scăzut al apelor Dunării, suprasolicită deja porturile românești și îngreunează accesul fermierilor locali la infrastructura necesară pentru vânzarea propriilor produse. Deși România a semnat luna trecută un memorandum cu Kievul pentru facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare, ministrul a subliniat limitele infrastructurii de transport. „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla drumurile, căile ferate și capacitatea portuară”, a spus Tánczos Barna. Ministerul Infrastructurii din Polonia a transmis, de asemenea, că nu are planuri pentru creșterea tranzitului produselor agricole ucrainene.

Oficialii europeni nu exclud însă un răspuns comun la nivelul Uniunii. Germania sprijină consolidarea rutelor alternative de export, prin porturile germane și olandeze, de exemplu, și susține în forurile europene găsirea unor soluții viabile economic pentru fermierii ucraineni.

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean al agriculturii s-a adresat omologilor săi din UE, descriind situația fermierilor din Ucraina și riscul ca aceștia să nu-și poată relua activitățile agricole în sezonul următor. Peste 30 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne neexportate în acest an dacă blocada persistă, a declarat el într-un interviu acordat presei europene. „Dacă situația rămâne neschimbată până în primăvară, acest lucru ar putea duce la o scădere cu până la 35-40% a suprafeței cultivate”, a mai spus oficialul ucrainean.

 

Ajutoare de 170 de milioane de euro pentru fermierii bulgari afectați de scumpirea inputurilor

 Fermierii bulgari vor primi ajutoare de stat în valoare totală de 170 de milioane de euro pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la combustibili și îngrășăminte, ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Sprijinul este acordat în cadrul unei scheme de ajutor de stat aprobată săptămâna trecută de Comisia Europeană, iar plafonul maxim este de 50.000 de euro pentru fiecare întreprindere agricolă.

Deși tranziția către o economie curată rămâne soluția pe termen lung pentru a proteja fermele de efectele șocurilor energetice globale, normele europene privind ajutoarele de stat permit țărilor membre să acționeze mai rapid pentru a se asigura că cele mai expuse întreprinderi agricole nu sunt afectate iremediabil de criza actuală, se menționează în comunicatul emis de Executivul european.

 

Programul UE pentru școli a ajuns la un sfert dintre copiii din unitățile de învățământ

Cu ocazia începerii noului an școlar în toate statele membre, Comisia a publicat cele mai recente date care arată cum a funcționat programul Uniunii Europene pentru școli.

Cifrele arată că programul a ajuns la un sfert dintre copiii înscriși în unitățile de învățământ. Peste 143.000 de școli din Uniunea Europeană au distribuit în cursul anului 2024/2025 aproape 62.000 de tone de fructe și legume proaspete, mai mult de 100 de milioane de litri de lapte și 2.600 de tone de brânzeturi, iar aproximativ 1,3 milioane de copii au participat la vizite în ferme și 2,8 milioane la activități în grădini școlare.

Programul a beneficiat de o finanțare de 356 de milioane de euro, din care 188 de milioane de euro contribuție europeană. Valorificând experiența acumulată în cei aproape 50 de ani de sprijin pentru o alimentație sănătoasă și pentru apropierea copiilor de agricultură, Comisia propune continuarea și simplificarea schemei în următorul buget multianual al UE.

 

17 state UE se mobilizează pentru protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune

Liderii din 17 state ale Uniunii Europene, care formează așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii”, au transmis, pe 2 octombrie, o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, și președintelui Consiliului European, António Costa, solicitând menținerea finanțării politicii agricole comune și a politicii de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM) și păstrarea acestora ca priorități centrale, alături de noile obiective europene, precum securitatea, apărarea și competitivitatea. Inițiativa a fost coordonată de premierul Italiei, Giorgia Meloni, și de președintele României, Nicușor Dan, potrivit unei postări a liderului italian pe rețeaua X.

„Politica de coeziune și politica agricolă comună sunt politici de lungă durată, dar obiectivele lor sunt la fel de relevante ca întotdeauna”, se arată în scrisoarea celor 17 lideri, care avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor pentru agricultură și a celor destinate politicii regionale „ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Semnatarii scrisorii se declară deschiși să colaboreze pentru identificarea unor noi surse de venit la nivel european, care să creeze un spațiu fiscal suplimentar în următorul CFM, iar printre opțiuni propun și amânarea rambursării împrumuturilor NextGenerationEU. Demersul lor vine înaintea summitului șefilor de stat și de guverne de la jumătatea lunii octombrie și în perspectiva revizuirii documentului de negociere de către președinția irlandeză.

Și statele susținătoare ale unei discipline bugetare mai stricte – Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Suedia și Finlanda – au reacționat, din nou, săptămâna trecută, reiterând, într-o scrisoare transmisă, de asemenea, premierului Irlandei și președintelui Consiliului European, solicitarea de reducere cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus inițial de Comisie.

Negocierile se anunță dificile și tensionate în următoarele luni.