Noua miză a cercetării agricole europene: transferul mai rapid al inovării în fermă

Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru sectorul agroalimentar european, vizând întărirea legăturilor dintre cercetători și fermieri și transferul mai rapid al rezultatelor de laborator în teren. Noua direcție, prezentată în documentul strategic privind cercetarea și inovarea, adoptat la 8 septembrie, se bazează pe dezvoltarea inițiativelor AgRI 2040, dedicată agriculturii, silviculturii și zonelor rurale, și Food 2040, care se adresează sistemelor alimentare.

 

Documentul nu introduce noi subvenții pentru fermieri, dar conturează direcția viitoarelor finanțări europene către dezvoltarea unor soluții pentru obținerea de soiuri mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, depistarea rapidă a bolilor plantelor, protecția mai sustenabilă a culturilor, utilizarea eficientă a apei, precum și pentru digitalizare, inteligență artificială și robotică. Miza este importantă pentru fermieri și companiile agroalimentare, inclusiv startup-uri și IMM-uri, deoarece această strategie vizează o colaborare mai strânsă între cercetători și actorii din întregul sector agroalimentar, testarea și introducerea mai rapidă pe piață a rezultatelor cercetării și o mai bună aliniere a acestora la nevoile utilizatorilor.

Primul pas important după anunțarea noilor orientări în materie de cercetare și inovare agricolă este Conferința AgRI 2040, programată la Bruxelles pentru 24–25 septembrie 2026, unde reprezentanții sectorului agricol, ai cercetării și inovării vor discuta, împreună cu oficiali europeni, prioritățile viitoare.

 

Comisia Europeană propune reguli mai simple și mai strategice pentru achizițiile publice

Cadrul european privind achizițiile publice se va modifica printr-un nou Regulament care ar urma să înlocuiască cele trei directive existente. Reforma propusă de Comisia Europeană urmărește reducerea birocrației, creșterea concurenței și flexibilizarea procedurilor, inclusiv prin negocieri între autoritățile contractante și ofertanți, făcând achizițiile publice – de exemplu, pentru școli, spitale, instituții ale statelor membre – mai asemănătoare cu cele private. Comisia estimează că noile norme ar putea genera economii administrative anuale de circa 650 de milioane de euro. Totodată, prețul nu ar mai trebui să fie criteriul dominant: raportul calitate-preț devine metoda standard de atribuire, iar criteriile de calitate vor trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% sau 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă. Noile reguli acordă o atenție sporită și aspectelor de mediu, sociale, de inovare, de securitate și de reziliență, precum și unei „preferințe europene”.

Importanța acestor criterii pentru sectorul agroalimentar european este subliniată de comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, într-o postare pe rețeaua X. Hansen salută noul cadru privind achizițiile publice, care urmează să fie adoptat, considerând că modul în care sunt cheltuiți banii publici poate contribui la configurarea unui sistem alimentar mai echitabil pentru fermierii din blocul comunitar, mai bun pentru consumatori și mai sustenabil.

 

Schimbările climatice, un nou argument pentru finanțarea agriculturii în viitorul buget UE

Pe măsură ce negocierile pentru viitorul buget multianual se intensifică, oficialii europeni din sectorul agricol apelează la un nou argument pentru a menține alocările de miliarde de euro pentru fermieri: schimbările climatice, notează publicația Politico.

Ministrul agriculturii din Portugalia dorește ca Bruxelles-ul să contribuie la plata păstorilor, pentru a stimula pășunatul în zonele cu risc ridicat de incendii de vegetație. Portugalia și unele regiuni din Spania derulează deja propriile programe în acest sens, însă oficialul portughez argumentează cererea prin faptul că activitățile de prevenire a incendiilor contribuie la reducerea emisiilor de carbon și sunt în beneficiul întregii Uniuni. El a avansat și o idee privind sursa acestor fonduri, și anume utilizarea resurselor financiare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Ministrul spaniol al agriculturii solicită, la rândul lui, fonduri suplimentare pentru protejarea fermelor împotriva secetei. Iar comisarul european pentru agricultură și-a exprimat speranța că în discursul președintei Comisiei Europene privind „Starea Uniunii”, de miercuri, 16 septembrie, aceasta va anunța măsuri pentru pregătirea fermelor în fața viitoarelor perioade de secetă. De asemenea, ministrul irlandez al agriculturii ar vrea să vadă inclusă și agricultura în viitorul „cadru privind reziliența climatică”, care ar urma să fie prezentat în luna octombrie.

 

Eurostat: prețurile agricole din UE au scăzut în trimestrul al doilea, în timp ce costurile au crescut

Cifrele publicate de Eurostat joi, 10 septembrie, arată că al doilea trimestru din acest an a fost al treilea consecutiv în care prețurile medii ale producției agricole din Uniunea Europeană au scăzut, în timp ce costurile inputurilor agricole, după o relativă stabilitate în 2025 și primele trei luni din 2026, au crescut.

Printre produsele ale căror prețuri medii au scăzut puternic în trimestrul al doilea din acest an sunt laptele și cerealele, acestea fiind și printre cele mai afectate de scumpirea energiei și îngrășămintelor.

Cele mai rapide rate de creștere ale costurilor au fost înregistrate în Lituania, România și Letonia, iar cele mai mari reduceri ale prețurilor produselor agricole au fost consemnate în Danemarca, Irlanda, Letonia și Estonia.

Pe piețele de cereale, cotațiile Euronext au recuperat în cursul verii, porumbul, în special, înregistrând o creștere puternică începând de la jumătatea lunii iunie, pe fondul perspectivelor privind oferta europeană. Evoluția a continuat și la începutul lunii septembrie, în condițiile în care atacurile Rusiei au blocat de facto principala rută maritimă a Ucrainei pentru exporturile agricole. Potrivit Politico, blocarea exporturilor ucrainene ar putea determina o creștere a comenzilor europene de porumb din America. Porumbul american a reprezentat deja peste două cincimi din importurile Uniunii în lunile iulie și august, depășind livrările ucrainene.