Greșelile lui Bolojan și cine vrea să-l arunce peste bord (DW)

Bolojan atârnă de un fir de ață. Calcule pentru un nou partid – SURSE (Cotidianul) - Profesorii și studenții protestează în fața Guvernului, împotriva Legii Bolojan din Educație, începând cu ora 12:00 (G4Media) - De ce e România altfel? Țări occidentale, cu educație solidă, interzic accesul minorilor pe rețelele sociale, în timp ce noi le transmitem că „nu asta e soluția” (HotNews)

Greșelile lui Bolojan și cine vrea să-l arunce peste bord (DW)

Ilie Bolojan e primul șef de guvern liberal care cere un vot de încredere în interiorul partidului, fiindcă e hăituit de proprii oameni. Cei din jurul lui nu-l susțin cu entuziasm și nu-l apără când e nevoie.

Liberalii care au început să-i facă opoziție pe față lui Ilie Bolojan nu sunt atât de preocupați de felul cum stă partidul, cât mai degrabă de poziția lor în PNL. Cei care au început rezistența în partid sunt oameni care nu l-au plăcut niciodată, care nu mai fac parte din jocul politic mare, care au pierdut poziții la vârful formațiunii sau care au fost mereu invidioși pe succesul lui Bolojan.

Erodarea imaginii primului-ministru nu e legată doar de opoziția crescândă din PNL împotriva lui, ci și de erorile pe care le-au comis Bolojan și echipa lui:

A avut o strategie greșită: când a început să vorbească despre tăieri de posturi, de anularea totală sau parțială a unor beneficii (referitoare inclusiv la cele ale oamenilor bolnavi), de creșterea impozitelor și taxelor, Ilie Bolojan nu a fost destul de clar care va fi perioada pentru care se aplică. Mai grav, nu a inclus această perioadă de restriște într-un Plan de Țară, pe care să-l cunoască toată lumea și care să prevadă pilonii care vor transforma România dintr-o țară cu statut periferic într-una cu succes regional.  Reforma a început brutal cu bursele studenților, în loc să demareze cu tăierea banilor pentru partide și refacerea legislației în acest domeniu, mai cu seamă că sume foarte mari venite de la bugetul statului continuă să fie transferate pentru propagandă.

Integral pe pagina DW.

Bolojan atârnă de un fir de ață. Calcule pentru un nou partid – SURSE (Cotidianul)

Ilie Bolojan a primit un vot de încredere în PNL pe cât de covârșitor, pe atât de parșiv: liberalii îl lasă în continuare la guvern, dar i-au sabotat orice intenție de reformă în partid, adevărata miză. Chemat la București ca un lider salvator, Ilie Bolojan a ajuns singur împotriva tuturor: PSD îl blochează în Guvern, aproape jumătate din propriul partid l-ar vrea plecat, iar președintele Nicușor Dan îl susține doar de ochii lumii. Pentru a rezista, Ilie Bolojan e silit să joace totul sau nimic: fie anihilează tabăra condusă de Hubert Thuma, fie rămâne doar un lider de paie, care va fi sacrificat imediat după rotativa guvernamentală. O altă variantă luată în calcul de apropiații lui Ilie Bolojan este formarea unui nou partid, în jurul căruia să fie construit un pol reformist pentru alegerile din 2028 și 2030. Construcția ar urma să reunească USR, dar și alte partide mici, care să atragă voturile din zona de dreapta. Noul proiect ar urma să rupă masiv din electoratul liberal. Însă Ilie Bolojan e reticent momentan să demareze un alt proiect politic, susțin surse citate de Cotidianul.

Profesorii și studenții protestează în fața Guvernului, împotriva Legii Bolojan din Educație, începând cu ora 12:00 / Prima manifestație amplă împotriva reformelor Bolojan (G4Media)

La protest au anunțat că participă membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale (FNS) Alma Mater și se preconizează că vor participa aproximativ 2.000 de persoane.

Sindicaliștii cer revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de Legea Bolojan, informează G4Media.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale și citează drept motiv ”intenția Executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”.

De ce e România altfel? Țări occidentale, cu educație solidă, interzic accesul minorilor pe rețelele sociale, în timp ce noi le transmitem că „nu asta e soluția” (HotNews)

Una după alta, țările occidentale se trezesc la realitate și înțeleg că într-o situație de urgență trebuie aplicate măsuri de urgență. Spania a anunțat, marți, că se alătură țărilor care interzic accesul minorilor sub o anumită vârstă, în general între 14 și 16 ani, la rețelele sociale și obligă platformele să implementeze măsuri eficiente prin care să verifice vârsta utilizatorilor. 

Australia a fost prima țară care a implementat o astfel de interdicție, în decembrie 2025, pentru persoanele sub 16 ani, iar alte țări precum Franța, Danemarca, Marea Britanie, Austria încearcă acum să-i urmeze exemplul. 

În România însă, singura țară europeană care a fost nevoită să-și anuleze alegerile din cauza dezinformării de pe social media, orice discuție despre reglementarea acestor platforme este retezată din start, cu argumente de genul „interdicțiile nu sunt bune ca principiu”, „educație este soluția”, de ce să ne mai batem capul cu regulile, pentru că oricum sunt încălcate”.

România are deja în Parlament o Lege a Majoratului Digital, care prevede că sub vârsta de 16 ani un adolescent are nevoie de acordul părinților pentru a-și face un cont pe o plaformă socială. Actul normativ urmează să ajungă la Camera Deputaților. Atenție însă: „acordul părinților” nu înseamnă deloc „interdicție”. 

Probabil că, în clasicul stil românesc, încercăm să fim la mijloc. De gura occidentului, facem o lege, dar nu suntem convinși că ne e utilă, așa că o facem inutilă (sau prea slabă). Și, totuși, rămâne o întrebare pentru decidenții de la București: de ce noi nu vedem pericolul pe care l-au văzut ceilalți?, se întreabă jurnalistul HotNews Gabriel Bejan.