De la Pogrom la Muzeul Copilăriei, o experiență complexă într-un muzeu din Iași

Dacă traseul vacanței dumneavoastră din această vară cuprinde și orașul Iași, nu ratați Casa Muzeelor. De fapt, mai multe muzee într-unul singur, ceea ce va însemna o experiență complexă, cu trăiri dintre cele mai diferite.

Casa Muzeelor este adăpostită în fostul sediu al Chesturii din Iași, o clădire cu o reputație sumbră, pentru că acolo s-a produs unul dintre cele mai atroce episoade ale Pogromului de la Iași din 27-30 iunie 1941.

Citeste siIași, orașul Pogromului: Interviu cu Leonard Zăicescu, supraviețuitor, 97 de ani

Și un prim moment care îți dă de gândit: biletul de intrare reproduce un permis de liberă trecere pe care l-au primit evreii chemați la Chestură. Credeau că acea bucată de carton îi protejează. De fapt, era pașaportul spre moarte. Odată înghesuiți în curtea Chesturii, circa 4.000 de evrei au fost secerați de gloanțe.

 

Și un alt detaliu relevant: exterminarea evreilor, numită ”cutățarea terenului” a fost planificată de regimul Antonescu mai devreme cu un an față de infama ”soluție finală” a lui Hitler.

Înainte de declanșarea operațiunii Barbarossa, comandantul jandarmeriei, într-o conferință desfășurată la Roman, generalul Constantin Vasiliu dăduse ordine trupelor de jandarmi și unor unități ale Armatei. Un ordin care a precedat conferința de la Wansee, din 1942, când Hitler a ordonat exterminarea evreilor.

 

După muzeul dedicat Pogromului, care ocupă subsolul și parterul clădirii, vizita continuă cu muzeele de la cele două etaje. Ghid îmi este directorul Casei Muzeelor, scriitorul Lucian Dan Teodorovici.

El explică semnificația celui de-al doilea muzeu din acest periplu: Muzeul teatrului Evreiesc din România. În 1876, la Iași a fost înființat primul teatru în limba idiș din lume, de către Adam Goldfaden, scriitor, dramaturg, jurnalist, personalitate de prim rang a lumii iudaice.

”În Iași, la sfârșitul secolului al XIX-lea, populația majoritară era de etnie evreiască. Mai mult de 50%. Face parte din istoria Iașului, iar prezentul este influențat de istorie”, spune Lucian Dan Teodorovici.

Muzeele dedicate poeziei și literaturii propun o cu totul altă experiență – de la instalații de artă contemporană dedicate unor autori actuali la reproducerea redacției revistei ”Viața Românească”. Veți vedea un catalog al institutorului Ion Creangă – și veți afla că era... cam zgârcit cu notele.

Veți putea admira ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu. Sau vă veți putea vedea în oglinda lui Caragiale.

 

Nu putea lipsi boema ieșeană cu personajul ei central, poetul Emil Brumaru. Și garsoniera sa plină de cărți, în care de-abia se mai putea găsi un loc pentru un pat.

 

La ultimul etaj, o cu totul altă senzație. Muzeul Copilăriei în comunism. Cei trecuți de o anumită vârstă vor regăsi aici obiecte și imagini cunoscute, de la vechile rechizite la uniforme și sala de clasă cu tabloul Tovarășului.

 

Lucian Dan Teodorovici explică: ”Este un muzeu al copilăriei și am pus aici diverse obiecte specifice. Noi ne-am gândit că acest muzeu va fi apreciat mai ales de cei de o anumită vârstă, cumva legat de nostalgia copilăriei. Dar culmea e că are un succes enorm printre copii. Printre liceeni și copii”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România