Bruiajul asupra avionului cu care Ursula von der Leyen urma să aterizeze în Bulgaria este intens analizat de comentatorii europeni. Unii îl consideră chiar parte a unei declarații neoficiale de război din partea Rusiei. Cum ar trebui să reacționeze Europa?
Minimalizat sau luat în derâdere de propagandiștii Kremlinului, actul de bruiaj a fost atribuit Rusiei de către autoritățile bulgare, dar și de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Avionul care o aducea duminică pe șefa Comisiei Europene a fost obligat să se rotească timp de o oră deasupra aeroportului din Plovdiv, înainte ca pilotul să efectueze în cele din urmă o aterizare manuală ghidat de autoritățile aeronautice locale.
Pentru comentatorul ziarului francez Le Figaro, a fost o operațiune de război hibrid din partea Rusiei, vizând-o direct pe președinta Comisiei Europene.
Luni, în timp ce Vladimir Putin stătea alături de Xi Jinping la Tianjing, China, pentru un summit cu tentă antioccidentală, un purtător de cuvânt al Kremlinului a respins ceea ce el a numit „informațiile eronate” legate de bruiaj. Oficialii europeni continuă să susțină că Moscova a fost implicată.
Mai ales că totul se întâmplă după ce săptămâna trecută, joi, un atac masiv cu drone și rachete rusești a vizat birourile reprezentanței Uniunii Europene la Kiev, avariindu-le grav, fără a provoca victime.
Iar atacul electronic asupra avionului vine în momentul în care șefa Comisiei se afla în turneu pe flancul estic tocmai pentru a sprijini statele europene care se învecinează cu Rusia, subliniind necesitatea îmbunătățirii apărării continentului.
De asemenea, o întâlnire a mai multor lideri, la care va participa și Volodimir Zelenski, va avea loc joia aceasta la Paris.
Un test și un semnal clarUrsula von der Leyen se află, de asemenea, în vizorul Kremlinului pentru coordonarea eforturilor europene de stabilire a garanțiilor de securitate pentru Ucraina în urma unui posibil armistițiu.
În acest context, semnalul pentru europeni este cum nu se poate mai clar din partea Kremlinului: suntem în stare să vă facem mult rău și nu ne vom da înapoi de la aceasta.
Operațiunile Moscovei – susține Le Figaro - au ca scop „testarea” reacțiilor membrilor NATO.
Pentru comentatorul ziarului italian La Stampa, atacul este aproape o declarație neoficială de război.
Și ”este încă un semnal, pentru cei care aveau nevoie de el, că războiul Rusiei în Europa a putut începe în Ucraina, dar nu se va termina acolo. Vladimir Putin recurge din ce în ce mai mult la instrumente hibride pentru a ataca nu doar țările pe care ar dori să le vadă în «sfera de influență» a Rusiei, ci și statele și instituțiile care se opun viziunii sale macabre.”
Dar cum ar trebui să răspundă Europa?
Răspunsul este clar: trebuie să se apere, scrie comentatorul ziarului german Zeit Online citat de Eurotopics.
”Și, încă, mult mai vehement decât a făcut-o până acum. În termeni concreți, aceasta înseamnă că sfera publică europeană trebuie să fie convinsă că Rusia vizează acum UE. Guvernul rus vede Europa ca pe o parte beligerantă și acționează în consecință.”
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România